TEL: 0231 550 112
FAX: 0231 550 123
E-mail: primaria.bucecea@yahoo.com

Registru Agricol

        De uz intern

 

   LEGE   Nr. 18 din 19 februarie 1991    *** Republicată în temeiul Titlului IV din  Legea nr. 247, publicată în M.O. nr. 653/22.07.2005.

 

 

Art.I.  Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în M.O. al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează :

 

    CAP. 1

    Dispoziţii generale

 

    ART. 1

    Terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României.

    ART. 2

    În funcţie de destinaţie, terenurile sunt:

    a) terenuri cu destinaţie agricolă, şi anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele, serele, solariile, răsadniţele şi altele asemenea -, cele cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, păşunile împădurite, cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajările piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă;

    b) terenuri cu destinaţie forestieră, şi anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănişuri, râpe, ravene, torenţi -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice;

    c) terenuri aflate permanent sub ape, şi anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale;

    d) terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale, pe care sunt amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere;

    e) terenuri cu destinaţii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, cu construcţiile şi instalaţiile aferente, construcţii şi instalaţii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, de telecomunicaţii, pentru exploatările miniere şi petroliere, cariere şi halde de orice fel, pentru nevoile de apărare, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea.

    ART. 3

    În sensul prezentei legi, prin deţinători de terenuri se înţelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari.

    ART. 4

    (1) Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privată sau al altor drepturi reale, având ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot aparţine domeniului public sau domeniului privat.

    (2) Domeniul public poate fi de interes naţional, caz în care proprietatea asupra sa, în regim de drept public, aparţine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea, în regim de drept public, aparţine comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor.

    (3) Administrarea domeniului de interes public naţional se face de către organele prevăzute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de către primării sau, după caz, de către prefecturi.

    (4) Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei utilităţi publice.

    ART. 5

    (1) Aparţin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public, pieţe, căi de comunicaţii, reţele stradale şi parcuri publice, porturi şi aeroporturi, terenurile cu destinaţie forestieră, albiile râurilor şi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale, ţărmurile Mării Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervaţii naturale şi parcuri naţionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosinţe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.

    (2) Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public.

    ART. 6

    Domeniul privat al statului şi, respectiv, al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum şi din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

    ART. 7

    Fondul funciar şi, în mod corespunzător, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale trebuie înregistrate în documentele de evidenţă funciară şi de publicitate imobiliară prevăzute de lege.

 

    CAP. 2

    Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

 

    ART. 8

    (1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.

    (2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite.

    (3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.

    (4) Prin familie se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor.

    ART. 9

    (1) Persoanele cărora li s-ar reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeţei de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa dintre această suprafaţă şi cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producţie sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi.

    (2) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeţei de teren de pană la 10 ha de familie şi cărora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, pot formula cerere pentru suprafeţele de teren care au constituit această cotă. Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depăşit procentul de 5% .

    (3) Cererea se depune la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în raza cărora se află terenul pentru care urmează să se reconstituie dreptul de proprietate, personal sau prin poştă, cu confirmare de primire, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*), sub sancţiunea decăderii.

    (4) Cererea va cuprinde:

    a) numele şi prenumele persoanei solicitante şi domiciliul acesteia;

    b) calitatea de titular sau de moştenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau urmează să i se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi;

    c) suprafaţa de teren care i s-a reconstituit şi diferenţa pe care o solicită.

    (5) La cerere se va anexa:

    a) copie xerox de pe titlul de proprietate care s-a emis sau, după caz, de pe procesul-verbal ori de pe fişa de punere în posesie;

    b) copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren solicitate în plus;

    c) o declaraţie în care se va menţiona, pe propria răspundere, suprafaţa totală de teren atribuită în proprietate, prin reconstituire sau prin constituire, de familie, potrivit prezentei legi, chiar dacă aceasta s-a făcut în mai multe localităţi sau de la mai mulţi autori.

    (6) Primarul va constitui un registru special, parafat, numerotat şi sigilat, în care se vor înregistra, în ordine cronologică, cererile depuse de persoanele îndreptăţite şi va emite, la cerere, un bon cu numărul de înregistrare.

    (7) Pentru cererile depuse prin poştă, pe confirmarea de primire se vor menţiona numărul de înregistrare a cererii şi data acesteia.

    (8) Primarul sau secretarul consiliului local este obligat să primească cererea şi să o înregistreze, indiferent dacă aceasta cuprinde sau nu toate menţiunile precizate în alin. (4) şi dacă nu este însoţită de toate actele prevăzute la alin. (5). În acest caz, primarul sau secretarul este obligat să comunice solicitantului ca, înlăuntrul termenului de 90 de zile, să depună toate actele menţionate la alin. (5), sub sancţiunea decăderii acestuia din termen.

    (9) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (6) de către primar sau secretar atrage după sine atât răspunderea administrativă şi disciplinară a acestuia, potrivit legii, cât şi plata de daune cominatorii sau, după caz, şi de daune-interese.

    (10) După expirarea termenului de 90 de zile prevăzut la alin. (3), primarul este obligat ca, în termen de 30 de zile, să întocmească situaţia privind categoriile de persoane, terenurile agricole solicitate şi balanţa fondului funciar pe localitate - comună, oraş, municipiu -, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit legii. Înlăuntrul acestui termen, primarul le va transmite prefectului, sub semnătură.

    (11) În termen de 15 zile de la primire, prefectul va întocmi situaţia privind categoriile de persoane solicitante şi balanţa fondului funciar pe judeţ, pe care le va transmite, în acelaşi termen, Departamentului pentru Administraţie Publică Locală.

    (12) După întocmirea balanţei fondului funciar la nivel de ţară, prin lege se vor stabili suprafeţele de teren agricol care vor fi reconstituite.

    ART. 10

    (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, potrivit prezentei legi, precum şi persoanele juridice care au în patrimoniu sau în administrare terenuri agricole ori deţin în orice mod asemenea terenuri au obligaţia de a da secretarului consiliului local o declaraţie în care vor menţiona suprafaţa de teren agricol atribuită sau, respectiv, deţinută efectiv, în una sau mai multe localităţi, iar pentru persoanele fizice, şi de la mai mulţi autori.

    (2) Persoanele fizice vor face declaraţia pe propria răspundere, iar persoanele juridice, prin reprezentanţii lor.

    ART. 11

    (1) Suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.

 

    (2) Dispoziţiile alineatului (1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte suprafeţele preluate de cooperativele agricole de producţie  în baza unor legi speciale, sau în orice mod de la membrii cooperatori.

 

    (21) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producţie de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producţie sau de căzte stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

 

    (3) Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricolă de producţie la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii.

    (4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune şi se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    ART. 12

    (1) În scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului*), o comisie condusă de primar.

    (2) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor funcţiona sub îndrumarea unei comisii judeţene, numită prin ordinul prefectului şi condusă de acesta.

    (3) Procedura de constituire şi modul de funcţionare a comisiilor, precum şi modelul şi modul de atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili prin hotărâre a Guvernului**) în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi. Din comisii vor face parte cetăţeni desemnaţi de obşte din toate categoriile îndreptăţite, specialişti şi funcţionari publici. În comunele constituite din mai multe sate, cetăţenii vor fi desemnaţi proporţional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat.

-----------------

    *) Potrivit art. 113 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, republicată, prefectul emite ordine.

    *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 131/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 19 ianuarie 1993.

 

    ART. 13

    (1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii.

    (2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

    (3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.

    ART. 14

    (1) Terenurile cooperativelor agricole de producţie situate în extravilanul localităţilor devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, corespunzător suprafeţelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.

    (2) Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producţie.

    (3) În cazul în care între suprafaţa de teren a cooperativei agricole de producţie, rezultată prin însumarea suprafeţelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod de cooperativă, şi suprafaţa de teren actuală au intervenit modificări atât în ce priveşte suprafaţa totală, cât şi pe categorii de folosinţă, stabilirea proprietăţii cooperatorilor sau a moştenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proporţionale rezultate din scăderea suprafeţelor legal folosite în alte scopuri din suprafaţa totală iniţială şi proporţional cu categoriile de folosinţă agricolă existente. Nu vor fi afectaţi deţinătorii de suprafeţe care au proprietăţi mai mici de 1 ha.

    (4) Suprafeţele ocupate de plantaţii pomicole, viticole, sere, heleşteie, amenajări piscicole, pepiniere, construcţii administrative şi agrozootehnice, precum şi cele necesare bazei furajere aferente capacităţilor de producţie zootehnice existente în cooperativele agricole de producţie pot reprezenta, pe baza opţiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fără personalitate juridică.

    ART. 15

    (1) Membrii cooperatori care, după caz, au părăsit cooperativa agricolă de producţie, nu au muncit în cooperativă sau nu locuiesc în localitatea respectivă, precum şi moştenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.

    (2) Dispoziţiile alineatului precedent se aplică şi persoanelor ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în patrimoniul cooperativei agricole de producţie fără ca ele să fi dobândit calitatea de cooperatori, precum şi, după caz, moştenitorilor acestora.

    (3) De prevederile alin. (2) beneficiază şi persoanele deţinătoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", "Mihai Viteazul cu Spadă" şi moştenitorii lor, care au optat şi cărora li s-a atribuit, la data împroprietăririi, teren arabil, cu excepţia celor care l-au înstrăinat.

    (4) Dispoziţiile art. 14 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

    (5) Se vor atribui, la cerere, persoanelor care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi moştenitorilor celor care au decedat - ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 - în proprietate, terenuri în suprafaţă de 10.000 mp în echivalent arabil. Pentru terenurile atribuite, aceşti beneficiari nu datorează taxe sau impozite.

    ART. 16

    (1) În cazurile în care în perimetrul unor cooperative agricole de producţie au fost comasate şi terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar aceştia nu au preluat în compensaţie alte terenuri, la cererea lor sau a moştenitorilor, ei vor fi repuşi în proprietate şi li se vor restitui suprafeţele în cotă echivalentă, în cadrul unor sole stabilite de comisie.

    (2) Dispoziţiile art. 14 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

    ART. 17

    (1) În localităţile cu cetăţeni români, aparţinând minorităţii germane sau în care locuiesc persoane care au fost deportate sau strămutate, deposedate de terenuri prin acte normative intervenite după anul 1944, se vor atribui în proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau moştenitorilor, suprafeţe de teren din rezerva aflată la dispoziţia comisiilor sau se va proceda conform art. 37.

    (2) La atribuire, se va avea în vedere suprafaţa de teren pe care aceştia au avut-o în proprietate, fără a se depăşi 10 ha de familie, în echivalent arabil.

    ART. 18

    (1) Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de producţie de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat şi nu au moştenitori, precum şi terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire rămân la dispoziţia comisiei.

    (2) Toate terenurile cooperativei agricole de producţie care nu sunt atribuite conform art. 14-17, precum şi terenurile extravilane proprietatea statului aflate în folosinţa cooperativei, rămân, de asemenea, la dispoziţia comisiei, urmând a fi atribuite altor persoane îndreptăţite, potrivit prevederilor prezentei legi.

 

    (3) Terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, după încheierea integrală a reconstituirii drepturilor de proprietate, trec în domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispoziţia celor care doresc să întemeieze sau să dezvolte exploataţii agricole, prin închiriere, concesionare sau vânzare, în condiţiile legii sau puse la dispoziţie pentru obiective de interes social.

 

    ART. 19

    (1) Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativa agricolă de producţie sau au adus teren mai puţin de 5.000 mp, precum şi celor care, neavând calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod, ca angajaţi în ultimii 3 ani în cooperativă sau în asociaţii cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevăzute la art. 18, dacă sunt stabiliţi sau urmează să se stabilească în localitate şi nu deţin teren în proprietate în alte localităţi. Suprafaţa atribuită în proprietate se va determina ţinând seama de suprafaţa terenurilor, numărul solicitanţilor şi de suprafaţa atribuită celor care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie.

    (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor care au fost deportate şi nu beneficiază de dispoziţiile art. 14-16.

    (3) Se pot atribui, la cerere, în folosinţă agricolă, până la 5.000 mp în echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, în perioada cât lucrează în localitate, dacă nu are teren în proprietate în această localitate, el sau membrii familiei din care face parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri aparţine comunei, oraşului sau municipiului, după caz.

    (4) Atribuirea în folosinţă nu se poate face în cazurile în care în localitatea respectivă s-au operat reducerile prevăzute la art. 14 alin. (3).

    (5) La plecarea prin localitate persoanele menţionate la alin. (3) au dreptul la despăgubiri pentru investiţiile făcute, cu consimţământul prealabil al proprietarului şi dacă sunt utile pe suprafaţa atribuită.

    ART. 20

    În situaţia în care în unele cooperative agricole de producţie nu mai rămâne teren disponibil pentru a se atribui suprafaţa minimă prevăzută la art. 8, precum şi pentru persoanele prevăzute la art. 17 şi 19 alin. (1) şi (2), comisia va hotărî reducerea în cotă proporţională a suprafeţei ce se repartizează pentru a se atribui terenuri în proprietate şi acestor categorii.

    ART. 21

    (1) În localităţile cu excedent de suprafaţă agricolă, cu deficit de forţă de muncă în agricultură, din terenurile prevăzute la art. 18 se poate atribui în proprietate teren până la 10 ha în echivalent arabil tuturor familiilor care solicită în scris şi se obligă să lucreze această suprafaţă.

    (2) Familiile fără pământ sau cu pământ puţin din alte localităţi, care solicită în scris, pot primi în proprietate până la 10 ha teren în echivalent arabil, cu obligaţia de a-şi stabili domiciliul în comună, oraş sau municipiu, după caz, şi de a cultiva pământul primit, renunţând la proprietatea avută în localitatea lor, din extravilan.

    ART. 22

    (1) Din terenurile agricole, comisiile vor atribui în proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunităţilor locale de cult - din mediul rural -, o suprafaţă de teren de până la 5 ha în echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, aparţinând cultelor recunoscute de lege, ori de până la 10 ha teren agricol în echivalent arabil în cazul mânăstirilor, în măsura în care toate aceste aşezăminte au posedat în trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de producţie, iar în prezent nu au asemenea terenuri ori au suprafeţe restrânse. În zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate în proprietatea statului şi în administrarea primăriilor, la propunerea acestora, prin ordinul prefectului.

    (2) Dispoziţiile art. 9 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

    (3) Organele reprezentative ale unităţilor de cult, recunoscute de lege, din mediul rural, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru suprafaţa de teren agricol care reprezintă diferenţa dintre suprafaţa de 5 ha, în cazul parohiilor, şi suprafaţa pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 10 ha, şi pentru suprafaţa ce reprezintă diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha, în cazul mânăstirilor şi schiturilor, şi suprafaţa pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 50 ha.

    (4) Dispoziţiile art. 9 rămân aplicabile.

    (5) Pentru parohiile, schiturile şi mânăstirile din mediul urban, consiliile şi organele reprezentative ale acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile alin. (3) şi (4).

    (6) Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care le-au aparţinut în proprietate, în limita suprafeţelor pe care le-au avut, şi organele reprezentative ale altor unităţi de cult, astfel:

    a) centrul patriarhal, până la 200 ha;

    b) centrele eparhiale, până la 100 ha;

    c) protoieriile, până la 50 ha;

    d) parohiile din mediul urban, până la 10 ha;

    e) filialele din mediul rural şi urban, până la 10 ha.

    ART. 23

    (1) Sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii.

    (2) Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădină din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie.

 

     (21) În cazul înstrăinării construcţiilor, suprafeţele de teren aferente prevăzute la alin.2 sunt cele convenite de părţi la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă.

 

    (3) Pentru suprafaţa de teren agricol atribuită de cooperativa agricolă de producţie ca lot de folosinţă, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990, nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei căreia i s-a atribuit, indiferent dacă acest teren se află în continuarea grădinii în intravilan sau în alt loc, în extravilan, cu excepţia celor strămutaţi, pentru realizarea unor investiţii de interes local sau de utilitate publică.

    (4) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.

    ART. 24

    (1) Terenurile situate în intravilanul localităţilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de producţie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptăţite, pentru construcţia de locuinţe şi anexe gospodăreşti, pe care le-au edificat, rămân şi se înscriu în proprietatea actualilor deţinători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foştii proprietari.

 

    (11) Suprafaţa terenurilor prevăzute la alin.(1 ), aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, nu poate fi mai mare decât cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producţie, consiliul popular sau primăria din localitatea respectivă.

 

    (2) Foştii proprietari vor fi compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, în extravilan, acceptată de ei, iar dacă nu mai există teren, se vor acorda despăgubiri.

 

 

    ART. 25

    (1) În cazul în care cooperativa agricolă de producţie a atribuit loturi în folosinţă unor cooperatori, în grădinile din intravilan ale foştilor proprietari, asemenea terenuri revin, de drept, în proprietatea deţinătorilor iniţiali sau a moştenitorilor acestora.

    (2) Persoanele care au primit terenuri în condiţiile alin. (1) şi pe care au efectuat investiţii au dreptul la o despăgubire egală cu contravaloarea acestora, dacă nu pot fi ridicate.

    (3) Prin investiţii, în sensul alin. (2), se înţelege lucrările destinate exploatării agricole a terenului.

    ART. 26

    (1) Terenurile situate în intravilanul localităţii, care au aparţinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moştenitori, trec în proprietatea comunei, oraşului sau a municipiului, după caz, şi în administrarea primăriilor, pentru a fi vândute, concesionate ori date în folosinţă celor care solicită să-şi construiască locuinţe şi nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensările prevăzute la art. 24.

    (2) Până la efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1), terenurile vor fi înscrise şi folosite conform destinaţiei avute.

    ART. 27

    (1) Punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentului stabilit şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile.

 

    (2) În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia locală ia act de recunoaşterea reciprocă a limitelor proprietăţii de către vecini,  le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare şi înaintează documentaţia comisiei judeţene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.

    (21) Proprietarii sau moştenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari şi moştenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.

    (22) În cazurile în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv, altor persoane decât foştii proprietari iar aceştia deţineau la acel moment adeverinţe de proprietate şi aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu încălcarea legii, dacă acestea nu au intrat în circuitul civil. Dacă respectivele titluri de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiţiei pentru constatarea nulităţii absolute a titlului respectiv potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

    (3) Pentru terenurile aflate în exploatarea societăţilor agricole de tip privat, constituite în temeiul Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, comisiile locale şi cele judeţene, în termen de 12 luni, vor efectua toate operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) şi vor elibera titlurile de proprietate.

    (4) Membrii şi conducerea acestor societăţi agricole au obligaţia de a solicita imediat comisiilor locale să efectueze operaţiunile prevăzute la alineatul precedent, iar comisiile judeţene, să solicite eliberarea titlurilor de proprietate.

    (41) Primarul va afişa lunar suprafaţa constituită sau reconstituită, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum şi suprafaţa rămasă în rezerva comisiei locale.

    (5) Încălcarea prevederilor alineatelor precedente atrage desfiinţarea, de drept, a societăţilor agricole în cauză.

    (6) La desfiinţarea cooperativei agricole de producţie, o comisie de lichidare constituită în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriei, va proceda în termen de 9 luni de la desfiinţarea cooperativei, la realizarea activului şi la plata pasivului, în condiţiile prevăzute de lege.

    ART. 28

    (1) Comisiile de lichidare prevăzute de art. 27 au obligaţia de a constata şi stabili orice fapte de încălcare a legii, de a lua măsuri de recuperare a pagubelor, conform legii, şi de a sesiza, dacă este cazul, organele de urmărire penală.

    (2) Sumele recuperate în condiţiile alin. (1) constituie activ lichidat şi urmează destinaţia celor prevăzute la art. 27.

    (3) La expirarea termenului prevăzut la art. 27, comisiile de lichidare vor prezenta bilanţul de lichidare şi raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primăriei Municipiului Bucureşti, învestit cu atribuţii de control financiar, potrivit legii, pentru descărcare.

    (4) Actele de constatare a datoriilor faţă de stat şi faţă de alte persoane juridice, rămase după terminarea operaţiunilor de lichidare, întocmite de către comisia de lichidare, vor fi avizate şi centralizate de către Ministerul Finanţelor, după care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare.

    ART. 29

    (1) Construcţiile agrozootehnice, atelierele de industrie mică, maşinile, utilajele şi alte asemenea mijloace fixe, ce au aparţinut cooperativei agricole de producţie desfiinţate, precum şi terenurile de sub acestea, ca şi cele necesare utilizării lor normale, plantaţiile de vii şi pomi şi animalele devin proprietatea membrilor asociaţiilor de tip privat, cu personalitate juridică, dacă se vor înfiinţa.

    (2) Drepturile foştilor cooperatori asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se vor stabili în cotă valorică, proporţional cu suprafaţa de teren adusă sau preluată în orice mod în cooperativa agricolă de producţie şi cu volumul muncii prestate. Membrii asociaţi vor constitui aceste drepturi ca aport în natură la noua asociaţie.

    (3) Foştilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociaţii li se vor stabili drepturi de creanţă proporţional cu cota valorică ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei agricole de producţie, dacă nu au fost acoperite în altă modalitate. Plata creanţelor se va face de către asociaţie, în natură sau în bani, potrivit hotărârii comisiei de lichidare.

    (4) În cazul în care nu s-au constituit asemenea asociaţii, bunurile şi animalele prevăzute la alin. (1) se vor vinde prin licitaţie publică persoanelor fizice sau juridice, urmând ca din preţul realizat să se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative agricole de producţie. Fac excepţie bovinele şi ovinele, precum şi plantaţiile de vii şi pomi, care vor fi atribuite foştilor cooperatori.

    (5) În termen de 9 luni de la desfiinţarea cooperativei agricole de producţie, se vor stabili drepturile băneşti ce revin fiecărui fost membru cooperator de către comisia de lichidare constituită potrivit art. 27 alin. (6).

    (6) Foştii membri cooperatori vor primi cota cuvenită din valorificarea prin licitaţie a bunurilor comune, proporţional cu suprafaţa de teren adusă în cooperativa agricolă de producţie, în echivalent arabil, şi volumul valoric de muncă efectuat.

    (7) Bunurile prevăzute la alin. (1), care nu se vând în termen de un an de la data desfiinţării cooperativei agricole de producţie, trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor şi a municipiilor unde acestea sunt situate, fără nici o despăgubire, şi în administrarea primăriilor.

    (8) Demolarea construcţiilor agrozootehnice, a atelierelor de întreţinere, a instalaţiilor şi a anexelor gospodăreşti şi de industrie mică, care fac obiectul alin. (1), este interzisă. Prin excepţie, dacă sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desfiinţate cu autorizaţia prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primării, urmând ca sumele rezultate să intre în activul operaţiunilor de lichidare.

    (9) Construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale trec fără plată, în regim de drept public, în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor şi în administrarea primăriilor.

    ART. 30

    (1) Asociaţiile intercooperatiste sau de stat şi cooperatiste de orice profil se pot reorganiza în societăţi comerciale pe acţiuni, în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    (2) Terenurile şi celelalte bunuri aduse de cooperativa agricolă de producţie în asociaţie, precum şi bunurile dobândite de aceasta devin proprietatea societăţii comerciale, iar cooperatorii şi celelalte persoane îndreptăţite a-şi reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce aparţin societăţii, precum şi salariaţii acesteia pot deveni acţionari în condiţiile legii.

    (3) În cazul în care unii cooperatori sau alte persoane îndreptăţite, prevăzute la alin. (2), nu vor opta pentru a deveni acţionari ai societăţii comerciale, li se va stabili dreptul de proprietate, conform prevederilor art. 14 şi 15 din prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativa agricolă de producţie în asociaţie.

    (4) În localităţile în care nu există aceste posibilităţi, se vor putea desfiinţa unele ferme neeficiente ale asociaţiei. Hotărârea în această privinţă se adoptă de către comisia judeţeană, la propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz.

    ART. 31

    (1) Terenurile proprietatea statului aflate în exploatarea cooperativelor agricole de producţie sunt la dispoziţia comisiilor prevăzute la art. 12, în vederea atribuirii lor în proprietatea celor îndreptăţiţi, conform legii.

    (2) Terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, vor trece în domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului.

    ART. 32

    (1) Terenul atribuit conform art. 19 alin. (1), art. 21 şi art. 43 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani, socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare.

    (2) Constatarea nulităţii poate fi cerută în justiţie de către primărie, prefectură, procuror, precum şi de către oricare persoană interesată.

    ART. 33

    Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale - pajişti şi arabil - care s-au aflat în folosinţa cooperativelor agricole de producţie - trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor sau, după caz, a municipiilor şi în administrarea primăriilor, urmând a fi folosite ca păşuni comunale şi pentru producerea de furaje şi seminţe pentru culturi furajere.

    ART. 34

    Lucrările de îmbunătăţiri funciare care se află pe terenurile primite, inclusiv zonele de protecţie aferente, trec în proprietatea unităţilor specializate de exploatare a unor astfel de lucrări, în condiţiile legii.

 

    CAP. 3

    Dispoziţii privind terenurile proprietate de stat şi unele prevederi speciale

 

    ART. 35

    (1) Terenurile proprietatea statului sunt acele suprafeţe intrate în patrimoniul său în conformitate cu prevederile legale existente până la data de 1 ianuarie 1990 şi înregistrate ca atare în sistemul de evidenţă al cadastrului funciar general şi în amenajamentele silvice.

    (2) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice, agricole şi silvice, destinate cercetării şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi a animalelor de rasă, precum şi din administrarea Institutului pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor de Plante de Cultură şi a centrelor sale teritoriale aparţin domeniului public şi rămân în administrarea acestora. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, va delimita suprafeţele de teren strict necesare cercetării şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi animalelor de rasă şi pe cele destinate producţiei, din administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă.

    (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unităţile de învăţământ cu profil agricol sau silvic şi care trec în administrarea acestora.

--------------

    *) Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.

 

    ART. 36

    (1) Terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităţilor şi care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26.

    (2) Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităţilor, atribuite, potrivit legii, în folosinţă veşnică sau în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, în vederea construirii de locuinţe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinţe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuinţelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporţional cu cota deţinută din construcţie.

    (3) Terenurile atribuite în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor, în condiţiile dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă a terenului, proprietari ai locuinţelor.

    (4) Dispoziţiile art. 23 rămân aplicabile.

    (5) Terenurile fără construcţii, neafectate de lucrări de investiţii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităţilor, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 712/1966 şi a altor acte normative speciale, se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, după caz, la cerere.

    (6) Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. (2)-(5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situaţiei juridice a terenurilor.

    ART. 37

    (1) Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, şi care se află în administrarea unităţilor agricole de stat devin, la cerere, acţionari la societăţile comerciale înfiinţate, în baza Legii nr. 15/1990, din actualele unităţi agricole de stat. De aceleaşi prevederi beneficiază şi moştenitorii acestor persoane.

    (2) Cererea se depune, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la primăria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

    (3) Numărul de acţiuni primite va fi proporţional cu suprafaţa de teren în echivalent arabil, trecută în patrimoniul statului, fără a putea depăşi însă valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil.

    (4) Nu beneficiază de dispoziţiile acestui articol persoanele ale căror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnări penale, cu excepţia persoanelor precizate în Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările ulterioare.

    ART. 38

    (1) Persoanele fizice cărora îi s-a stabilit calitatea de acţionar în temeiul art. 37, persoanele cărora li s-au stabilit drepturi la institutele şi staţiunile de cercetare agricole şi la regiile autonome cu profil agricol, potrivit Legii nr. 46/1992, precum şi persoanele care au calitatea de locatori, potrivit art. 25 din Legea-arendării nr. 16/1994, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 10 ha de familie, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 din prezenta lege.

    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1), cărora li s-a stabilit dreptul în acţiuni, în limita suprafeţei de până la 10 ha în echivalent arabil, pot face cerere, în cazul în care prin aplicarea coeficientului de echivalare, prevăzut în regulamentul aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 131/1991, suprafaţa de teren putea depăşi, ca echivalenţă, 10 ha teren arabil, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).

    ART. 39

    Persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949, precum şi al oricăror alte acte normative de expropriere, sau moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren trecută în proprietatea statului, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9.

    ART. 40

    (1) După expirarea termenului de 90 de zile, în cazurile prevăzute la art. 38 şi 39, primarul va întocmi situaţia privind terenurile agricole solicitate de categoriile de persoane prevăzute şi balanţa fondului funciar pe localitate şi pe fiecare societate comercială şi institut sau staţiune de cercetare şi producţie agricolă ori regie autonomă cu profil agricol, din raza teritorială a localităţii.

    (2) Dispoziţiile art. 9 alin. (9) rămân aplicabile.

    ART. 41

    (1) Terenurile agricole fără construcţii, instalaţii, amenajări de interes public, intrate în proprietatea statului şi aflate în administrarea primăriilor la data prezentei legi, se vor restitui foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, fără a se putea depăşi suprafaţa de 10 ha de familie, în echivalent arabil.

    (2) Restituirea terenurilor se face, la cerere, în condiţiile art. 11, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriei.

    (3) Prevederile art. 37 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

    ART. 42

    (1) În localităţile cu deficit de teren, în care terenurile foştilor proprietari se află în proprietatea statului şi aceştia nu optează pentru acţiuni în condiţiile art. 37 şi nu li se pot atribui lor sau moştenitorilor suprafaţa minimă prevăzută de prezenta lege, comisiile judeţene vor hotărî atribuirea unei suprafeţe de 5.000 mp de familie, în echivalent arabil, la cerere, din terenurile proprietatea statului.

    (2) Pentru diferenţa de teren până la care sunt îndreptăţiţi foştii proprietari sau moştenitorii lor, potrivit prezentei legi, se aplică corespunzător prevederile art. 37.

    (3) Nu pot fi atribuite suprafeţele de teren pe care s-au efectuat investiţii, altele decât îmbunătăţiri funciare.

    (4) Plantaţiile de vii sau pomi pot fi afectate în astfel de cazuri numai în situaţia în care nu există terenuri din altă categorie de folosinţă, pentru a fi atribuite în proprietate.

    ART. 43

    (1) În zona montană - defavorizată de factori naturali cum sunt: clima, altitudinea, panta, izolarea - se poate atribui în proprietate, la cerere, o suprafaţă de teren de pană la 10 ha în echivalent arabil familiilor tinere de ţărani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesară şi se obligă în scris să-şi creeze gospodării, să se ocupe de creşterea animalelor şi să exploateze raţional pământul în acest scop.

    (2) Terenurile prevăzute la alineatul precedent se atribuie din domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului, după caz.

    (3) Atribuirea în proprietate a terenurilor se face prin ordinul prefectului la propunerea primăriilor.

    ART. 44

    (1) Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unităţilor de stat şi care, în prezent, sunt folosite ca păşuni, fâneţe şi arabil, vor fi restituite în proprietatea comunelor, oraşelor şi a municipiilor, după caz, şi în administrarea primăriilor, pentru a fi folosite ca păşuni comunale şi pentru producerea de furaje sau seminţe de culturi furajere. Fac excepţie suprafeţele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, heleşteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, fructe ori altă materie primă pentru fabricile de conserve, orezării şi câmpuri experimentale, destinate cercetării agricole, ce vor fi compensate în suprafaţă egală cu teren de aceeaşi calitate de către societăţile comerciale pe acţiuni, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi*).

    (2) Nerespectarea dispoziţiilor alineatului precedent duce la trecerea de drept în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor, după caz, a acestor terenuri.

    ART. 45

    (1) Persoanele fizice sau, după caz, moştenitorii acestora, ale căror terenuri cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, păşuni şi fâneţe împădurite au trecut în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie.

    (2) Dacă pe suprafeţele de teren ce urmează a fi atribuite în condiţiile alineatului precedent se află construcţii sau amenajări forestiere, ori sunt în curs de execuţie sau în fază de proiectare, sau terenurile sunt defrişate, se vor atribui alte suprafeţe de teren, cu respectarea aceloraşi condiţii, în imediata apropiere.

    (3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).

    (4) Terenurile prevăzute la alin. (1), precum şi la art. 46 şi 47 vor fi gospodărite şi exploatate în regim silvic, potrivit legii. Regimul silvic pentru pădurile proprietate privată se va elabora şi se va aproba în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), prin grija Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Punerea în posesie a pădurilor, zăvoaielor, tufărişurilor, a păşunilor şi fâneţelor împădurite se va face numai după stabilirea regimului silvic al acestora.

----------------

    *) Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.

 

    ART. 46

    (1) Foştii composesori sau, după caz, moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atestă această calitate şi în limitele suprafeţelor prevăzute în acele acte.

    (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul terenurilor exploatate în devălmăşie de către foştii moşneni sau răzeşi, în cadrul obştilor nedivizate.

    (3) Dispoziţiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile.

    (4) În cazurile în care terenurile care au aparţinut composesoratelor şi obştilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localităţi, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru suprafaţa situată pe raza acestora.

    (5) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).

    ART. 47

    (1) Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor şi mânăstirilor, precum şi ale instituţiilor de învăţământ, pot cere restituirea terenurilor cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, fâneţe şi păşuni împădurite, care le-au aparţinut în proprietate, în limita suprafeţelor pe care le-au avut în proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent dacă sunt situate pe raza mai multor localităţi.

    (2) Cererile împreună cu actele doveditoare de proprietate se fac în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).

    (3) Consiliile locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pot cere restituirea în proprietate privată a terenurilor cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, fâneţe şi păşuni împădurite, în baza actelor care le atestă această calitate, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).

    (4) Dispoziţiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile.

    ART. 48

    Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).

    ART. 49

    (1) Persoanele cărora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate să respecte întocmai condiţiile prevăzute la art. 19, 21 şi 43, în legătură cu stabilirea domiciliului şi întemeierea de noi gospodării.

    (2) Nerespectarea acestor condiţii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului şi a construcţiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acordă despăgubiri, iar pentru construcţii, proprietarul va primi o despăgubire egală cu valoarea reală a acestora.

    (3) Organul împuternicit să constate situaţiile prevăzute la alin. (2) este prefectul, care, prin ordin, atestă pierderea dreptului de proprietate şi trecerea acestuia, după caz, în proprietatea privată a comunei, a oraşului sau a municipiului în a cărui rază teritorială este situat terenul.

    ART. 50

    Delimitarea teritorială a noilor proprietăţi, rezultate din aplicarea prezentei legi, porneşte de la actuala organizare a teritoriului şi se face pe baza unor proiecte de parcelare întocmite de către organele de specialitate.

 

    CAP. 4

    Dispoziţii procedurale

 

    ART. 51

    Comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.

    ART. 52

    (1) În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicţională.

    (2) Comisia judeţeană şi cea locală au, în limitele competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convenţional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.

    (3) Prevederile art. 274 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile.

    ART. 53

    (1) Hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

    (2) Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

    ART. 54

    (1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) se aplică şi în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condiţiile prevăzute în cap. III.

    (2) Dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile.

    ART. 55

    (1) Poate face obiectul plângerii modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie.

    (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care comisia judeţeană a emis, după încheierea procedurii de definitivare a activităţii sale, acte administrative contrare propriei hotărâri, dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile.

    ART. 56

    Plângerea prevăzută la art. 53 poate fi îndreptată şi împotriva măsurilor de punere în aplicare a art. 37, cu privire la stabilirea dreptului de a primi acţiuni în unităţile agricole de stat, reorganizate în societăţi comerciale conform Legii nr. 15/1990, dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile.

    ART. 57

    Plângerea formulată potrivit art. 53 - 56 suspendă executarea.

    ART. 58

    Instanţa soluţionează cauza potrivit regulilor prevăzute în Codul de procedură civilă şi în Legea nr. 92/1992*) pentru organizarea judecătorească. Pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, comisia judeţeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinţa.

-----------------

    *) Legea nr. 92/1992 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997.

 

    ART. 59

    Sentinţa civilă pronunţată de instanţa menţionată la art. 58 este supusă căilor de atac prevăzute în Codul de procedură civilă, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.

 

    ART. 60  Abrogat.

 

    ART. 61

    Dispoziţiile art. 60 se aplică şi în cazul încălcării dreptului de proprietate publică sau privată al statului ori, după caz, al unităţilor administrativ-teritoriale.

    ART. 62

    Persoanelor prevăzute la art. 60 şi art. 61 nu le sunt opozabile hotărârile date de comisiile judeţene.

    ART. 63

    În toate cazurile în care legea prevede nulitatea unor operaţiuni sau acte juridice, litigiul se judecă potrivit dreptului comun şi nu conform procedurii speciale prevăzute în prezentul capitol.

    ART. 64

    (1) În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul.

    (2) Dacă instanţa admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancţiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanţă.

    (3) Dispoziţiile art. 53 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

    ART. 65

    Litigiile în curs se vor judeca în continuare de către instanţele sesizate, indiferent de faza procesuală în care se află, potrivit regulilor procedurale aplicabile la data sesizării, ţinând însă seama, când este cazul, şi de dispoziţiile prezentei legi.

 

    CAP. 5

    Circulaţia juridică a terenurilor

 

    ART. 66

    Terenurile proprietate privată, indiferent de titularul lor, sunt şi rămân în circuitul civil. Ele pot fi dobândite şi înstrăinate prin oricare dintre modurile stabilite de legislaţia civilă, cu respectarea dispoziţiilor din prezenta lege.

    ART. 67

    (1) Terenurile situate în intravilan şi extravilan pot fi înstrăinate, indiferent de întinderea suprafeţei, prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică.

    (2) În toate cazurile de dobândire, prin acte juridice între vii, proprietatea dobânditorului nu poate depăşi 100 ha teren agricol în echivalent arabil, de familie, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare.

    ART. 68

    (1) Persoanele fizice care nu au cetăţenie română şi domiciliul în România, precum şi persoanele juridice care nu au naţionalitate română şi sediul în România, nu pot dobândi în proprietate terenuri de orice fel prin acte între vii.

    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1), care dobândesc în proprietate terenuri prin moştenire, sunt obligate să le înstrăineze în termen de 1 an de la data dobândirii, sub sancţiunea trecerii în mod gratuit a acestora în proprietatea statului şi în administrarea Agenţiei pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală.

    (3) Persoanele prevăzute la alin. (1 ), care au dobândit în proprietate terenuri înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt obligate să le înstrăineze în termen de 1 an de la această dată, sub sancţiunea trecerii în mod gratuit a terenurilor în proprietatea statului şi în administrarea Agenţiei pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală.

    ART. 69

    (1) Înstrăinarea de terenuri agricole în extravilan, prin vânzare, se poate face prin exercitarea dreptului de preempţiune.

    (2) Dreptul de preempţiune la înstrăinare a oricăror terenuri agricole din extravilan revine coproprietarilor, dacă este cazul, şi apoi proprietarilor vecini şi se exercită prin Agenţia pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală.

    (3) Proprietarul terenului care urmează să fie vândut este obligat să încunoştinţeze Agenţia pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală, iar aceasta va comunica în scris persoanelor prevăzute la alin. (2) despre intenţie, în termen de 15 zile de la data când a fost încunoştinţată.

    (4) Titularii dreptului de preempţiune sunt obligaţi să se pronunţe asupra exercitării acestuia în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării.

    (5) După împlinirea acestui termen, dreptul de preempţiune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consideră stins.

    (6) Dreptul de preempţiune la înstrăinarea terenului revine statului prin Agenţia pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală, care este obligată să se pronunţe înlăuntrul termenului prevăzut la alin. (4).

    (7) Dacă agenţia nu se pronunţă în acest termen, terenul se vinde în mod liber.

    ART. 70

    Actul de înstrăinare încheiat cu încălcarea dreptului de preempţiune prevăzut la art. 69 este anulabil.

    ART. 71

    Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei executări silite sau voluntare decât în cazurile prevăzute de lege.

    ART. 72

    (1) Schimbul de terenuri dintre persoane fizice se face prin acordul acestora, prin act autentic, dispoziţiile art. 67 fiind aplicabile.

    (2) Schimbul de terenuri dintre persoane juridice care au în administrare terenuri asupra cărora statul are majoritatea acţiunilor sau dintre acestea şi persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei sau al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, după caz.

    (3) Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobândeşte situaţia juridică a terenului pe care îl înlocuieşte, cu respectarea drepturilor reale.

    ART. 73

    Punerea în posesie a noilor deţinători potrivit art. 72 alin. (2) se face de către delegatul Oficiului de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol judeţean, în prezenţa părţilor interesate, operându-se în documentele cadastrale şi în registrul agricol modificările survenite.

 

    CAP. 6

    Folosirea terenului pentru producţia agricolă şi silvică

 

    ART. 74

    Toţi deţinătorii de terenuri agricole sunt obligaţi să asigure cultivarea acestora şi protecţia solului.

    ART. 75

    (1) Proprietarii de terenuri care nu îşi îndeplinesc obligaţiile prevăzute la art. 74 vor fi somaţi în scris de către primăriile comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz, să execute aceste obligaţii.

    (2) Persoanele care nu dau curs somaţiei şi nu execută obligaţiile în termenul stabilit de primar, din motive imputabile lor, vor fi sancţionate, anual, cu plata unei sume de la 50.000 lei la 100.000 lei/ha, în raport cu categoria de folosinţă a terenului.

    (3) Obligarea la plata sumei se face prin dispoziţia*) motivată a primarului şi sumele se fac venit la bugetul local.

----------------

    *) Potrivit art. 48 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, republicată, primarul emite dispoziţii.

 

    ART. 76**)

    (1) Toţi deţinători de terenuri atribuite în folosinţă în condiţiile prezentei legi, care nu îşi îndeplinesc obligaţiile prevăzute la art. 74, vor fi somaţi în condiţiile art. 75 alin. (1).

    (2) Cei care nu dau curs somaţiei pierd dreptul de folosinţă asupra terenului la sfârşitul anului în curs.

----------------

    **) Prevederile alin. (3) al art. 76 au fost abrogate implicit prin prevederile alin. (2) ale aceluiaşi articol.

 

    ART. 77

    Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile ale persoanelor juridice, în alte categorii de folosinţă agricolă, se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate judeţene, numai în următoarele cazuri:

    a) terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii şi livezi, din podgoriile şi bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, pot fi transformate în plantaţii viticole şi pomicole;

    b) terenurile arabile din zonele de şes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masă şi stafide şi bazinele pomicole destinate culturii piersicului şi caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, pot fi transformate în plantaţii viticole şi pomicole;

    c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate şi transformate în plantaţii viticole şi pomicole;

    d) terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal şi munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafaţă şi adâncime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate şi menţinute la această folosinţă, se pot amenaja şi transforma în păşuni şi fâneţe;

    e) terenurile arabile situate an albiile râurilor şi a Dunării, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinaţii agricole, pot fi amenajate în bazine piscicole.

    ART. 78

    (1) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile, altele decât cele prevăzute la art. 77, păşuni, fâneţe, vii şi livezi, deţinute de persoane juridice în care statul deţine majoritatea acţiunilor, se va aproba de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.

    (2) Persoanele fizice care au schimbat categoria de folosinţă a terenurilor agricole pe care le deţin în proprietate sunt obligate să comunice, în termen de 30 de zile de la data la care a avut loc această operaţiune, modificarea intervenită oficiului de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol, judeţean sau al municipiului Bucureşti, care are obligaţia să o înregistreze.

    (3) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică - păduri, răchitării, culturi de arbuşti, deţinute de persoane juridice - se aprobă de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

    (4) Schimbarea folosinţei terenurilor agricole ce constituie zone de protecţie a monumentelor se face cu acordul Comisiei naţionale a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice.

    ART. 79

    (1) Protecţia şi ameliorarea solului se realizează prin lucrări de prevenire şi de combatere a proceselor de degradare şi poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activităţi economice şi sociale.

    (2) Lucrările necesare pentru protecţia şi ameliorarea solului se stabilesc pe bază de studii şi proiecte, întocmite la cerere de organele de cercetare şi proiectare de specialitate, în corelare cu cele de amenajare şi organizare a teritoriului, şi se execută de către deţinătorii terenurilor sau prin grija acestora, de către unităţi specializate în execuţia unor asemenea lucrări.

    (3) Statul sprijină realizarea lucrărilor de protecţie şi ameliorare a solului, suportând parţial sau total cheltuielile în limita alocaţiei bugetare aprobate, pe baza notelor de fundamentare elaborate de unităţile de cercetare şi proiectare, însuşite de organele agricole de specialitate judeţene şi aprobate de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.

    ART. 80

    Pentru realizarea coordonată a lucrărilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodăririi apelor, căilor de comunicaţie, aşezărilor omeneşti sau altor obiective economice şi sociale, documentaţiile tehnico-economice şi ecologice se vor elabora în comun de părţile interesate. Prin documentaţii se vor stabili contribuţia părţilor interesate şi ordinea de execuţie a lucrărilor.

    ART. 81

    Lucrările de regularizare a scurgerii apelor pe versanţi şi de corectare a torenţilor, care servesc la apărarea şi conservarea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrări hidrotehnice, căi de comunicaţii, obiective economice şi sociale, se vor executa concomitent cu lucrările de bază.

    ART. 82

    (1) Terenurile care prin degradare şi poluare şi-au pierdut, total sau parţial, capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite în perimetre de ameliorare.

    (2) Grupele de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, la propunerile ce au la bază situaţiile înaintate de comune, oraşe şi municipii.

    (3) Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de către o comisie de specialişti, al cărei regulament de organizare şi funcţionare se aprobă de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

    (4) Documentaţiile întocmite se avizează de organele judeţene agricole şi silvice şi de protecţia mediului şi se înaintează la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei care, împreună cu ministerele şi departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finanţare şi execuţie.

    ART. 83

    (1) Deţinătorii sunt obligaţi să pună la dispoziţie terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor şi lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare, păstrând dreptul de proprietate.

    (2) Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menţionată la alin. (1) se poate face cu acordul proprietarului. Dacă proprietarul nu este de acord, primăria face propuneri motivate prefecturii, care va decide.

    (3) Dacă prefectul decide includerea terenului prevăzut la alin. (2) în perimetrul de ameliorare, consiliul local este obligat să-i atribuie în folosinţă, titularului terenului în cauză, o suprafaţă de teren corespunzătoare, pe toată durata realizării lucrărilor de ameliorare.

    (4) În cazul în care statul nu dispune în localitatea respectivă de un alt teren asemănător pentru rezolvarea situaţiei menţionate la alin. (1), iar proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanţă mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică, prevăzută de Legea nr. 33/1994.

    ART. 84

    În interesul lucrărilor de corectare a torenţilor şi de gospodărire a apelor, statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, când pe terenul acestora urmează a se executa lucrări de amenajare cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic, înregistrat în documentele de cadastru funciar.

    ART. 85

    Terenurile degradate şi poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxe şi impozite către stat, judeţ sau comună, pe timpul cât durează ameliorarea lor.

    ART. 86

    (1) Execuţia în teren a lucrărilor de amenajare şi punere în valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unităţi specializate, în funcţie de specificul lucrărilor.

    (2) Lucrările ce se execută pentru consolidarea terenului, ca: terasări, modelări, nivelări, fixări de soluri, înierbări, împăduriri, corectări de torenţi şi împrejmuiri, drumuri, poduri, podeţe, cu caracter permanent, se realizează pe cheltuiala statului, conform proiectului de ameliorare.

    ART. 87

    (1) Deţinătorilor de terenuri degradate, chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare, care, în mod individual sau asociaţi, vor să facă din proprie iniţiativă înierbări, împăduriri, corectare a reacţiei solului sau alte lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispoziţie gratuit materialul necesar - sămânţă de ierburi, puieţi, amendamente şi asistenţă tehnică la executarea lucrărilor.

    (2) Deţinătorii care au primit materiale pentru înierbări, împăduriri şi amendări şi nu le-au întrebuinţat în vederea scopului pentru care le-au cerut sunt obligaţi să plătească valoarea lor.

    ART. 88

    (1) Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea şi executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare, ameliorare şi punere în valoare a terenurilor degradate şi poluate, cuprinse în perimetru, se asigură, în funcţie de specificul lucrărilor, de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei împreună cu Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi cu alte ministere interesate, din Fondul de ameliorare a fondului funciar şi prin alocaţiile bugetare.

    (2) Fondurile necesare pot fi sporite prin participarea comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judeţelor, prin contribuţia în muncă sau în bani a tuturor celor interesaţi la aceste lucrări, deţinătorii terenurilor, locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor ameliorări şi instituţiile, societăţile comerciale sau regiile autonome ale căror lucrări de artă, drumuri, poduri, căi ferate, construcţii şi altele asemenea beneficiază de avantajele lucrărilor de amenajare şi ameliorare a terenurilor.

    (3) În cazul în care se constată că anumite suprafeţe au fost scoase din producţia agricolă sau silvică prin degradare sau poluare a solului, datorită faptei culpabile a unor persoane fizice sau juridice, proprietarii, primăria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel vinovat a cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere şi de ameliorare a solului.

    ART. 89

    Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", vor lua măsuri pentru dezvoltarea sistemului naţional de supraveghere, evaluare, prognoză şi avertizare cu privire la starea calităţii solurilor agricole şi silvice, pe baza unui sistem informaţional, cu asigurarea de bănci de date, la nivelul ţării şi al judeţului, şi vor propune măsurile necesare pentru protecţia şi ameliorarea terenurilor, în scopul menţinerii şi creşterii capacităţii de producţie.

 

    CAP. 7

    Folosirea temporară sau definitivă a terenurilor în alte scopuri decât producţia agricolă şi silvică

 

    ART. 90

    Folosirea temporară sau definitivă a unor terenuri agricole şi silvice în alte scopuri decât producţia agricolă şi silvică se face numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

    ART. 91

    (1) Amplasarea noilor construcţii de orice fel se face în intravilanul localităţilor.

    (2) Prin excepţie, unele construcţii, care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi amplasate în extravilan. În acest caz, amplasamentele se vor stabili pe bază de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate, privind protecţia mediului înconjurător.

    (3) De asemenea, fac excepţie construcţiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa în intravilan, precum şi adăposturile pentru animale.

    ART. 92

    (1) Amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I şi a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi pe cele plantate cu vii şi livezi, parcuri naţionale, rezervaţii, monumente, ansambluri arheologice şi istorice este interzisă.

    (2) Se exceptează de la prevederile alineatului precedent construcţiile care servesc activităţile agricole, cu destinaţie militară, căile ferate, şoselele de importanţă deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării ţiţeiului şi gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor şi realizarea de surse de apă.

    (3) Scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I şi a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi a celor plantate cu vii şi livezi, prin extinderea intravilanului localităţilor, se face la propunerea consiliilor locale, prin ordin al directorului Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală, cu avizul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

    (4) Scoaterea definitivă din circuitul agricol şi silvic a terenurilor situate în extravilanul localităţilor se face cu plata, de către persoanele fizice sau juridice solicitante, a taxelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezenta lege. Din aceste taxe se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi, respectiv, a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

    (5) Abrogat.

    (6) Pentru terenurile scoase definitiv din circuitul agricol şi silvic pentru construcţii care deservesc activităţile agricole şi silvice, lucrările de îmbunătăţiri funciare, regularizarea cursurilor de apă, realizarea de surse de apă potabilă şi obiective meteorologice nu se datorează taxele prevăzute la alin. 4.

    (7) De asemenea, se exceptează de la plata taxelor prevăzute la alin. (4) perimetrele agricole din satele sau cătunele demolate, aflate în curs de reconstrucţie.

    ART. 93

    (1) Pentru scoaterea temporară a terenurilor din producţia agricolă şi silvică, titularul aprobării este obligat să depună o garanţie în bani egală cu taxa prevăzută pentru scoaterea definitivă a terenurilor din circuitul agricol sau silvic, într-un cont special al Fondului de ameliorare a fondului funciar.

    (2) Pentru taxa prevăzută la art. 92 alin. (4) şi pentru garanţia prevăzută la alin. (1), depuse în Fondul de ameliorare a fondului funciar, se primeşte de către titular o dobândă aplicată de societatea bancară pentru perioada de depozit.

    (3) După îndeplinirea obligaţiilor prevăzute cu privire la redarea terenurilor, la confirmarea organelor judeţene agricole sau silvice şi a proprietarului terenului, titularul va primi garanţia depusă şi dobânda bancară.

    (4) În cazul în care titularul aprobării nu execută lucrările de calitate şi la termenele prevăzute în actele aprobatoare, organul agricol sau silvic de specialitate, în baza constatării situaţiei de fapt, dispune să execute lucrările de redare cu cheltuieli din garanţia depusă.

    (5) Dacă titularul aprobării nu execută lucrările într-un nou termen şi la calitatea stabilită de organul agricol sau silvic, întreaga garanţie rămâne în Fondul de ameliorare a fondului funciar.

    ART. 94

    Folosirea definitivă sau temporară a terenurilor agricole în alte scopuri decât producţia agricolă se aprobă după cum urmează:

    a) de organele agricole judeţene, prin oficiul de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru terenurile agricole de până la 1 ha. Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafeţe de teren se dă de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;

    b) de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, pentru terenurile agricole în suprafaţă de până la 100 ha;

    c) de Guvern, pentru terenurile agricole a căror suprafaţă depăşeşte 100 ha.

    ART. 95

    Folosirea definitivă sau folosirea temporară a terenurilor forestiere în alte scopuri decât silvice se aprobă de organul silvic judeţean, până la 1 ha, de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, pentru terenurile în suprafaţă de până la 100 ha, şi de Guvern, pentru cele ce depăşesc această suprafaţă.

    ART. 96

    (1) Aprobarea prevăzută la art. 94 şi 95 este condiţionată de acordul prealabil al deţinătorilor de terenuri. De asemenea, pentru obţinerea aprobării prevăzute la art. 94 lit. b) şi c) şi art. 95 este necesar avizul organelor agricole sau silvice judeţene şi al municipiului Bucureşti, după caz.

    (2) Refuzul nejustificat al deţinătorului terenului de a-şi da acordul prevăzut la alin. (1) va putea fi soluţionat de instanţa de judecată, hotărârea acesteia înlocuind consimţământul celui în cauză.

    ART. 97

    La aprobare de către Guvern se va prezenta în mod obligatoriu şi avizul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, pentru terenurile agricole şi al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, pentru terenurile forestiere şi cu ape şi, dacă este cazul, al Ministerului Culturii, pentru ocrotirea monumentelor.

    ART. 98

    Intravilanul localităţilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidenţiat în cadastrul funciar; el poate fi modificat numai în condiţiile legii.

    ART. 99

    Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apă, devenite disponibile în urma lucrărilor de regularizare, vor fi amenajate pentru producţia agricolă, piscicolă sau, după caz, silvică, o dată cu lucrările de bază executate de titularii acestora.

    ART. 100

    (1) Titularii obiectivelor de investiţii sau de producţii amplasate pe terenuri agricole şi forestiere sunt obligaţi să ia măsuri prealabile executării construcţiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafeţele amplasamentelor aprobate, pe care să-l depoziteze şi să-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, în vederea punerii în valoare sau a ameliorării acestora.

    (2) Depozitarea se poate face numai cu acordul proprietarilor terenurilor. Aceştia nu pot fi obligaţi la nici o plată pentru sporul de valoare astfel obţinut şi nici nu pot pretinde despăgubiri pentru perioada de nefolosire a terenului.

    ART. 101

    (1) Titularii lucrărilor de investiţii sau de producţie, care deţin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de producţie, cum sunt cele rămase în urma excavării de materii prime - cărbune, caolin, argilă, pietriş - de la sondele abandonate şi altele asemenea, sunt obligaţi să ia măsurile necesare de amenajare şi de nivelare, dându-le o folosinţă agricolă, iar dacă aceasta nu este posibil, o folosinţă piscicolă sau silvică, în termen de 2 ani de la încheierea procesului de producţie.

    (2) Beneficiarilor lucrărilor prevăzute la alin. (1) nu li se va mai aproba scoaterea din producţia agricolă sau silvică a altor terenuri, dacă nu s-au conformat dispoziţiilor din acest articol.

    (3) Execuţia acestor lucrări se face de unităţi specializate ale Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi ale Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, din fondurile prevăzute de beneficiari, în condiţiile legii.

    ART. 102

    (1) Liniile de telecomunicaţii şi cele de transport şi distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apă, canalizare, produse petroliere, gaze, precum şi alte instalaţii similare, se vor grupa şi amplasa de-a lungul şi în imediata apropiere a căilor de comunicaţii - şosele, căi ferate -, a digurilor, canalelor de irigaţii şi de desecări şi a altor limite obligate din teritoriu, în aşa fel încât să nu se stânjenească execuţia lucrărilor agricole.

    (2) Aprobarea ocupării terenurilor în astfel de cazuri se dă de către oficiul de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol, judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, indiferent de mărimea suprafeţei necesare, pe baza acordului deţinătorilor şi cu plata despăgubirilor convenite.

    (3) Aprobarea în alte condiţii decât cele prevăzute la alin. (1) se dă de organele prevăzute la art. 94 şi 95.

    ART. 103

    (1) Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii şi executarea unor lucrări de întreţinere la obiectivele prevăzute la art. 102, care au caracter urgent şi care se execută într-o perioadă de până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judeţului sau a Primăriei Municipiului Bucureşti.

    (2) În toate cazurile, deţinătorii de terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate.

 

    CAP. 8

    Organizarea şi amenajarea teritoriului agricol

 

    ART. 104

    Organizarea şi amenajarea teritoriului agricol are ca sarcină crearea condiţiilor pentru o mai bună folosire a terenurilor în scopul producţiei agricole şi se execută pe bază de studii şi proiecte la cererea proprietarilor, rezolvându-se următoarele probleme:

    a) corelarea dezvoltării agriculturii din zonă cu celelalte activităţi economice şi sociale, stabilind măsuri care să conducă la creşterea producţiei agricole şi la exploatarea în ansamblu a teritoriului;

    b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari şi destinaţii în concordanţă cu structurile de proprietate şi cu formele de cultivare a pământului, rezultate în urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fiecărei proprietăţi, comasând terenurile dispersate şi rectificând hotarele neraţional amplasate;

    c) elaborarea de studii şi proiecte de organizare şi amenajare a exploataţiilor agricole;

    d) stabilirea reţelei drumurilor agricole ca o completare a reţelei de drumuri de interes general, integrate în organizarea şi amenajarea de ansamblu a teritoriului, în scopul efectuării transportului producţiei şi accesului maşinilor agricole necesare procesului de producţie.

    ART. 105

    Studiile şi proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului agricol se elaborează de unităţile de studii, proiectare şi cercetare de specialitate, centrale sau judeţene, şi se supun discuţiei proprietarilor de terenuri din zona interesată. În cazul adoptării lor cu majoritatea de voturi a proprietarilor care deţin 2/3 din suprafaţă şi aprobării de către organele agricole judeţene, aplicarea măsurilor şi lucrărilor prevăzute devin obligatorii pentru toţi proprietarii.

 

    CAP. 9

    Sancţiuni

 

    ART. 106

    Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.

    ART. 107

    Degradarea terenurilor agricole şi silvice, a împrejurimilor acestora, distrugerea şi degradarea culturilor agricole, a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, a bornelor şi semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice şi ansamblurilor şi siturilor arheologice, ori împiedicarea luării măsurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum şi înlăturarea acestor măsuri, constituie infracţiuni de distrugere şi se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal*).

-----------------

    *) Codul penal a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997.

 

    ART. 108 – Abrogat.

 

    ART. 109 – Abrogat.

    ART. 110

    Încălcarea prevederilor art. 9 alin. (5) lit. c) şi ale art. 10, prin declararea unor suprafeţe de teren mai mici decât suprafeţele pe care le deţin sau nedeclararea unor suprafeţe de teren, deţinute efectiv, constituie infracţiune de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit prevederilor art. 292 din Codul penal.

    ART.1101 – Constituie contravenţie la Normele privind reconstituirea dreptului de proprietate următoarele fapte :

a) fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau judeţene de aplicare a prezentei legi de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de proprietate fără îndeplinirea condiţiilor legale ;

b) neafişarea datelor menţionate în art. 27 alin.(41) de către primar în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii precedente;

c) afişarea de către primar a unor date privind reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, care nu corespund realităţii.

    ART.1102 – Contravenţiile prevăzute la art. 1101 se sancţionează astfel :

a)     cea de la lit. a) cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei ;

b)     cele de la literele b) şi c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.

    ART.1103 – Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 1101 şi art. 1102 se fac de către împuterniciţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi de către prefect sau împuterniciţii acestuia, în cazul membrilor comisiilor locale.

 

    ART. 111

    Constituie contravenţii la normele privind evidenţa, protecţia, folosirea şi ameliorarea terenurilor agricole sau silvice următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii, încât, potrivit legii penale, constituie infracţiuni:

    a) efectuarea de schimburi de terenuri şi a schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor de la superioară la inferioară, precum şi folosirea definitivă sau temporară a terenurilor agricole şi silvice în alte scopuri decât pentru producţia agricolă şi silvică;

    b) nedeclararea la organele judeţene de cadastru funciar de către posesori, în termen de 30 de zile de la aprobare, a schimburilor de terenuri şi a schimbării categoriei de folosinţă a acestora, precum şi a datelor cu privire la mărimea suprafeţelor şi categoria de folosinţă a acestora;

    c) neluarea măsurilor de către posesorii de terenuri şi de către persoanele autorizate, pentru păstrarea în bune condiţii a bornelor geodezice, topografice, a reperelor metalice de nivelment, a piramidelor şi balizelor de semnalizare a punctelor geodezice, precum şi degradarea şi distrugerea lor din culpă;

    d) nedecopertarea de către beneficiarii de investiţii a stratului fertil de sol, înainte de executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective, şi nedepozitarea acestui strat pe suprafeţele stabilite de organele agricole, precum şi neluarea măsurilor de amenajare şi nivelare a terenurilor rămase în urma excavării de cărbune, caolin, argilă, pietriş, sonde abandonate şi altele asemenea;

    e) amplasarea obiectivelor de orice fel, cu excepţia celor prevăzute la art. 92, pe terenurile situate în extravilan, fără avizele şi aprobările prevăzute de lege;

    f) ocuparea şi folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sau temporar din producţia agricolă, înainte de a fi delimitate, bornate şi predate;

    g) degradarea terenurilor şi culturilor prin depozitarea de materiale ori deşeuri de pietriş, moloz, nisip, prefabricate, construcţii metalice, reziduuri, resturi menajere, gunoaie şi altele asemenea;

    h) neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoane juridice sau fizice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producţie şi prin scurgeri de orice fel.

    ART. 112

    Contravenţiile prevăzute la art. 111 se sancţionează astfel:

    a) cele de la lit. a)-c), cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei;

    b) cele de la lit. d)-h), cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei.

    ART. 113

    Sancţiunile se pot aplica şi persoanelor juridice, după cum urmează:

    a) cele de la art. 111 lit. a)-c), cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;

    b) cele de la lit. d)-h), cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.

    ART. 114

    (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către specialiştii împuterniciţi în acest scop de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi, după caz, de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, de împuterniciţii prefectului şi specialiştii împuterniciţi de directorul general al direcţiei generale pentru agricultură şi alimentaţie sau, după caz, de inspectorul şef al inspectoratului silvic judeţean, precum şi de către primar.

    (2) Prin actul de constatare se dispune cu privire la suportarea pagubelor de către cei vinovaţi şi, după caz, restabilirea situaţiei anterioare.

    ART. 115

    În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la art. 111 li se aplică dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare.

 

    CAP. 10

    Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

    ART. 116

    (1) Comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor efectua lucrările şi operaţiunile stabilite de lege, din competenţa lor, indiferent dacă se reconstituie sau se constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul prefectului, înaintând aceste lucrări, după caz, comisiilor judeţene sau prefectului, în vederea eliberării titlurilor de proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului.

    (2) Comisiile prevăzute la alin. (1) vor efectua operaţiunile de punere în posesie, întocmind în acest scop procese-verbale pe care le vor înainta comisiilor judeţene.

    (3) În cazurile prevăzute la art. 17, art. 30 alin. (2) şi la art. 37, comisiile judeţene, la propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale, după caz, vor emite hotărâri pentru titularii îndreptăţiţi, în vederea stabilirii dreptului acestora la acţiuni.

    (4) Hotărârea comisiei judeţene se va transmite persoanelor fizice interesate şi societăţii comerciale în cauză, în termenul prevăzut la alin. (1).

    (5) Comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale îşi încetează activitatea prin ordinul prefectului, iar comisiile judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, prin hotărâre a Guvernului.

    ART. 117

    Pe perioada cât funcţionează comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, precum şi comisiile de lichidare, membrii acestora, încadraţi cu contract individual de muncă, se consideră delegaţi, iar ceilalţi membri ai comisiilor primesc o indemnizaţie ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii.

    ART. 118

    Personalul de specialitate prevăzut la art. 8 din Decretul-lege nr. 43/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii şi activităţii economice a unităţilor agricole cooperatiste şi de stat, care şi-a desfăşurat activitatea în unităţile agricole cooperatiste desfiinţate sau reorganizate în societăţi comerciale, beneficiază cu prioritate de dispoziţiile art. 19 alin. (1) ori ale art. 21.

    ART. 119

    (1) Monumentele istorice, vestigiile şi obiectivele arheologice, tezaurele care se vor descoperi la faţa solului sau în subsol sunt sub protecţia legii.

    (2) Proprietarii şi deţinătorii de terenuri sunt obligaţi să asigure integritatea acestora, să sesizeze organele de stat şi să permită efectuarea lucrărilor de cercetare şi conservare.

    (3) Proprietarii terenurilor vor fi despăgubiţi pentru daunele suferite şi pentru terenurile preluate în domeniul public, în bani, sau cu teren echivalent, după caz.

    ART. 120

    Timpul lucrat de foştii cooperatori în cadrul cooperativelor agricole de producţie se consideră vechime în muncă la acordarea pensiei şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale.

    ART. 121

    Finanţarea activităţii de cadastru funciar general, a lucrărilor geodezice, fotogrammetrice şi organizare a teritoriului, precum şi a băncilor de date aferente acestora, la nivel judeţean şi naţional, se va realiza de la buget.

    ART. 122

    Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

    ART. 123

    (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României*).

    (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

    - art. 1-36 şi 51-79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974;

    - Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu excepţia art. 8-11.

    - Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte între vii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 1 august 1990, cu excepţia art. 2;

    - H.C.M. nr. 656/1975 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind evidenţa, folosirea, protecţia şi ameliorarea terenurilor agricole, publicată în Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975;

    - Decretul nr. 115/1959 pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române nr. 10 din 30 martie 1959;

    - orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.

            Art.II.- Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar au obligaţia ca în termen de cel mult 120 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi să înainteze Agenţiei Domeniilor Statului documentele necesare întocmirii protocoalelor de predare – primire cu această instituţie privind terenurile care au fost preluate direct de la societăţile comerciale din portofoliul Agenţiei Domeniilor Statului, precum şi de la staţiunile de cercetare, institute şi unităţi de învăţământ.

---------------

    *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.

 

    ANEXA 1

 

                           TAXA PROCENTUALĂ

datorată pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan

----------------------------------------------------------

                              Clasa terenului agricol

                         ---------------------------------

                          1     2      3      4      5

----------------------------------------------------------

 Taxa procentuală care

 se aplică la preţul

 de vânzare              400    350    300    250    200

----------------------------------------------------------

    NOTĂ:

    Procentul se aplică la valoarea terenului, declarată ca preţ de părţile din contractul de înstrăinare.

    În situaţia în care terenul nu a făcut obiectul vânzării-cumpărării şi acesta este proprietatea investitorului sau provine din concesionare, donaţie, asociere, taxa se calculează la valoarea de circulaţie a terenului din zona respectivă.

 

    ANEXA 2

 

                               TAXA

pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producţia forestieră şi defrişarea de păduri

----------------------------------------------------------

                                 Clasa de calitate

                         ---------------------------------

                          1     2      3      4      5

----------------------------------------------------------

 Taxa procentuală care

 se aplică la preţul

 de vânzare               600    550   500    400    300

----------------------------------------------------------

    NOTĂ:

    Procentul se aplică la valoarea de rentă stabilită pentru volumul realizat la exploatabilitate de specia de bază din zonă, considerat la sortimentul ţel, stabilit prin amenajament sau asimilat acestuia.

 

    NOTĂ:

    Reproducem mai jos articolele II - V din Legea nr. 169/1997, care nu au fost încorporate în textul republicat al Legii nr. 18/1991 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 169/1997.

    Menţionăm că trimiterile din cuprinsul acestor articole se referă la textele din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 20 februarie 1991.

 

    "ART. 2

    Dispoziţiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor şi altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data întocmirii lor."

    "ART. 3

    (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:

    a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;

    b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;

    c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege (art. 24 din Legea nr. 18/1991, republicată);

    d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;

    e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată), în localităţile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;

    f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată) şi în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptăţite de lege;

    g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;

    h) actele de vânzare-cumpărare privind construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creşe, grădiniţe, cantine, cămine culturale, sedii şi altele asemenea - ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege (art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată).

    (2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror şi de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun, care au plenitudine de jurisdicţie.

    (3) În situaţia în care, pe terenurile care au făcut obiectul unor acte juridice constatate nule potrivit alin. (1), s-au edificat construcţii de orice fel, sunt aplicabile dispoziţiile art. 494 din Codul civil."

    "ART. 4

    (1) Persoanele care nu au depus cereri în termenul prevăzut de Legea fondului funciar nr. 18/1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ori aceste cereri s-au pierdut sau cu privire la care nu au primit nici un răspuns se pot adresa cu o nouă cerere comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    (2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanelor care, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu aveau vocaţie să solicite şi, respectiv, să li se reconstituie dreptul de proprietate."

    "ART. 5

    Prin lege specială, după întocmirea balanţei fondului funciar, se va reglementa atribuirea în folosinţă sau, după caz, în proprietate de terenuri agricole din domeniul privat al statului, familiilor tinere, specialiştilor din mediul rural, veteranilor de război cărora nu li s-au atribuit terenuri potrivit Legii nr. 44/1994, precum şi personalului didactic, în condiţiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic."

 

                           -------------------